Geografia satului Chetrosu

Traversând Republica Moldova, nu poate sa nu te impresioneze frumusetea incomparabila a satelor ei. Unul dintre aceste sate este si satul Chetrosu, sat mare cu oameni gospodari. Din punct de vedere geografic satul este asezat în partea de nord a republicii, pe ambele maluri ale râului Cubolta, în nordul fostei plase Nadusita si în sudul fostului si actualului judet Soroca. Se observa ca satul este situat la intersectia a doua drumuri comerciale ce leaga Suceava cu Soroca si orasul Lemberg(Liov) cu Cetatea Alba, trasee ce au existat si în Evul Mediu.1

La nord satul Chetrosu se margineste cu satul Suri, iar la sud cu satul populat de ucraineni Baroncea (3 km). La est de sat la o distanta de 13 km se afla satele Palanca si Popesti, iar la 30 km de la sat, tot în aceasta directie, se afla centrul judetean Soroca.2 În partea de vest a satului la o distanta de 7 km este amplasat fostul centru raional Drochia. Prin centrul Drochiei la o distanta de 9 km de la sat trece calea ferata care leaga nordul cu centrul si sudul republicii.

Relieful regiunii, unde este asezat satul este variat. În unele locuri este câmpie, în altele deal, putin fragmentat de vai largi pe lânga ape si râpi, cu versanti domoli si simetrici ce se ridica la 100-200 m deasupra nivelului marii.3

Structura tectonica a mosiei Chetrosu este variata. Cu multe milioane de ani în urma teritoriul Moldovei de astazi era fundul marii Sarmatice, care a fost o mare calda. Din plantele si vietatile ei depuse pe fund în urma retragerii apelor, s-au format depuneri calcaroase.4 Multe din aceste depuneri le putem vedea si pe teritoriul satului, mai ales în partea de sud –vest a lui. Din acest loc, cândva primii locuitori ai satului au scos piatra si si-au construit locuinte. În prezent piatra nu este buna de constructii. În schimb aceste depuneri calcaroase formeaza acum un monument al naturii numit “Dezgolirea de roca Chetrosu”, care face parte din grupa de monumente geologice ale Patrimoniului Republicii Moldova si se întinde pe o suprafata de 25 ha.5 De asemenea, în urma depunerilor, s-au format soluri lutoase si nisipoase.

Clima regiunii este continentala, caracterizata de succesiunea celor patru anotimpuri, care variaza din an în an. Putem avea o vara secetoasa si în anul urmator una ploioasa, sau iarna aspra cu viscol si zapada abundenta si în anul urmator o iarna blânda, fara înghet si aproape fara de zapada. Anotimpurile mai difera si dupa durata. Uneori are loc o trecere brusca de la o temperatura la alta si se întâmpla ca primavara sa fie frig, iar vara sa înceapa subit. Alteori iarna începe în noiembrie, iar în februarie e moina.6 În general cele mai lungi anotimpuri sunt vara si iarna. Cele mai multe precipitatii cad primavara si vara. Cantitatea de precipitatii medie anuala este de 450-500mm .

Asupra celor mentionate mai sus mai influenteaza si miscarea de aer. În regiune este frecvent vântul de nord-vest, care aduce vara precipitatii, iar iarna îngheturi, si vântul de nord, care aduce iarna geruri iar vara uscaciune.7 Constatam, ca anume directiile vânturilor stabilesc cum va fi anul.

Solul. În aceste conditii vegetatia ierboasa reuseste sa putrezeasca în fiecare an si în asa fel se formeaza sol bogat în humus, care în regiune este de doua categorii: cernoziom tipic si cernoziom levigat.8

Flora si fauna. Cu toate ca se cânta foarte mult despre codrii Moldovei, aici nu întâlnim paduri. În urma defrisarilor masive au ramas doar câteva locuri pitoresti pe teritoriul. Un loc destul de pitoresc se afla la 6 km de la sat în apropierea orasului Drochia, numit “La Hârtop”. Examinând acest loc, putem observa ca s-au pastrat câteva padurici, în mijlocul carora, într-o vale adânca, se afla un iaz. Acesta este un loc foarte mult frecventat de catre chetroseni, baronceni si drochieni.Prin anii 30-50 , povestesc batrînii aici era raiul satului. Acolo taranii satului au sadit vii si livezi , ogoare , au instalat pe imasuri stîni , pasteau oile. Înspre seara , cînd se racorea vremea ciripeau fel de fel de pasarele , cîntau turuecii , miros de felurite soiuri de fructe si poama . Toamna caruti si care încarcate cu toate bunatatile vaii Hîrtopului , se îndreptau spre sat . Flacaii , fetele nu mai veneau cu carutele de la deal , dar o luau pe jos , pe carare prin Hîrtop cîntînd , chiuind , ajungeau la rîul Cubolta , se scaldau si veseli o luau spre casa. .

Aproape de sat este o întindere de ses pe ambele parti ale rîului . Pîna a da pamîntul în colhoz taranii coseau iarba ce avea o înaltime pîna la brîu. Pe la Duminica Mare adunau fînul în capite.

Un alt loc pitoresc sunt “Ponoarele “si “Movila lui Busuioc”. Anume între aceste doua locuri a luat nastere pentru prima data satul de astazi.

Trecând prin centrul satului si de-a lungul lui, putem observa, ca strazile sunt frumos amenajate. Pe marginea lor cresc diferiti pomi, copaci si arbusti. Iar în centrul satului pe o suprafata de 0,05 ha este amenajat un parc în memoria eroului în luptele din Transnistria, Victor Cotofana, care în primavara anului 1992, de rând cu alti baieti si barbati din sat, a plecat sa-si faca datoria sfânta fata de Patrie si popor.

Pe lânga cele mentionate mai sus, fiecare gospodar în gradina sa are diferiti pomi fructiferi: nuci, ciresi, visini, meri, peri, zarzari, pruni etc., iar în fata casei clumbe de flori, care înfrumuseteaza ograda. Întâlnim trandafiri de tot soiul si culoarea, foarte raspândite sunt florile gradinaresti sau astrele si lalelele. În afara de acestea sunt raspândite o multime de plante medicinale ca: coada soarecelui, pirul târâtor, nalba, brusturul, pelinul, umbra iepurelui, traista ciobanului, pojarnita, papadia, romanita etc.9

Este variata si fauna regiunii. Dintre animalele salbatice des pot fi vazute: nevastuica, dihorele, iepurele de câmp, veverita, vulpea. Dintre pasari putem observa foarte des: ciocanitoarea, rândunica, cocostârcul, rata salbatica, ciocârlia, cioara, graurul, cucul, vrabia etc.

Pe lânga toate acestea, mosia satului mai este bogata si în ape. De-a lungul satului la vest îsi urmeaza cursul râul Cubolta, afluent al Rautului.10 Cândva râul era bogat în apa si oamenii spalau rufe, se odihneau pe malul lui. În prezent nivelul apei e mic. În afara de râu satul mai are o multime de iazuri numite: “la Banari“, “la Speia”, “la Valea Crucii”, “la Hârtop” etc. , în care îsi scurg apele o multime de izvoare. Numai pe Valea Crucii sunt sase izvoare .Iar nu departe de ele, pe marginea soselei ce duce spre Drochia, la 500 m de la sat, este un izvor frumos amenajat, la care se opresc sa-si potoleasca setea multi calatori.



Note



1. Din discursul „Satul Chetrosu: cîteva sugestii de cercetare” prezentat de profesor Vitalie Josanu la deschiderea muzeului satului Chetrosu

2.„Dictionarul statistic al Basarabiei”, Chisinau, tip. Societatii anonime “Sfatul tarii”, 1923, pag. 96

3. Cornateanu R. si Boeru C. „Geografia judetului Soroca”, Chisinau, ed. revistei Ilustratiunea, 1919-1920, pag. 15

4. Din relatarile notarului primariei „Chetrosu”, Cincilei Antonina, a. n. 1952

6. Ciobanu Stefan „Basarabia”, Chisinau, ed. Stiinta, 1993, pag. 15

7. Ibidem, pag. 16

8. Cornateanu R. si Boeru C., op.cit., pag. 16

Arbore Zamfir „Basarabia în sec. al XIX-lea”, Bucuresti, edit. Instit